Uneori gandurile noastre sunt directionate catre ceea ce se intampla curent, dar in mare parte a timpului, noi ne gandim la altceva. Alege sa faci diferenta intre ingrijorarea pentru ce se intampla acum si teama pentru ce se va intampla in viitor, care este o teama psihologica. Chiar daca intr-o situatie care este foarte reala si se intampla in jurul tau, adevarul este ca nu se intampla chiar ACUM, or in imediata apropiere, cele mai multe se intampla in mintea noastra. Te ingrijorezi de rudele tale, de personae straine, iti imaginezi ca lucrurile se vor inrautati, te gandesti la toate acestea pentru ca nu poti face nimic fiind departe de familia ta, de rudele tale. Mintea ta se concentreaza pe ceva pe care tu nu poti controla si uite as ate vei simti temator si coplesit. Tot ceea ce trebuie sa faci este sa constientizezi ca si teama si ingrijorarea nu te vor ajuta in prezent, ci te vor pune intr-o stare emotionala negativa. Propune-ti sa alegi sa nu iti petreci timpul si energia ingrijorandu-te. Este tentant, dar decide sa nu o faci. Odata ce ai luat aceasta decizie foloseste orice strategie prin care sa iti recapeti controlul asupra gandurilor si emotiilor. Gandurile creaza emotii si asta poate fi greu de acceptat de cei mai multi dintre noi. Orice tip de scenariu este o oportunitate uriasa de ati dezvolta abilitatea de a observa ceea ce gandesti si sa preiei controlul emotiilor tale. Hai sa luam ca exemplu, un tren care prinde viteza, capata impuls. Odata ce ai un gand emotional, nu il poti opri si sa ii schimbi directia doar printr-un simplu semn. Daca ai putea atunci trenul ar deraia, nu iti poti spune simplu nu te mai gandi asa sau opreste te sa mai gandesti asa. Este imposibil. Sau, prea cunoscutul exemplu \u201cNu te gandi la un elefant roz !\u201d Ce iti vine in minte acum ? \u201cUn elefant roz !\u201d La fel se intampla si cu gandurile cand te ingrijoreaza. Nu iti poti spune sa nu te ingrijorezi. Nu poti opri sa nu te mai gandesti, dar poti schimba directia gandurilor. Tot ceea ce trebuie sa faci sa practice obervarea gandurilor. Asa cum am mai exprimat mai sus, gandurile sunt asemenea unor trenuri care vin intr-o gara. Uneori se misca repede, alteori mai incet, pot trece repede prin gara, nici macar nu se opresc acolo si alte dati te lasi dus de ele. Uneori sunt trenuri negative si uneori sunt trenuri positive, care plac si mintii noastre, care este ca o gara. Solutia de a minimiza ingrijorarea este de a fi mai atent carui tren ii dai voie. Nu trebuie sa permiti oricarui tren care trece prin gara sa-l lasi sa treaca, ci sa-l opresti inainte. Cu cat vei practica mai des cu atat vei preveni sosirea acelorasi trenuri-ganduri in viata ta. Cum sa faci sa eviti conflictele in situatii de stress ? Este evident ca atunci cand te afli intr-o stare de stress, conflictele cresc cu peroanale la care tii. Cel mai bine ar fi sa fi conectat cu acele personae si sa devina un spatiu sigur. Nu se intampla asa. Iti canalizezi tot stresul, toata furia, acea anxietate catre ei. Important este sa te observe cand devii iritat si cand te exprimi pentru ca realitatea este ca nu te afli intr-o perioada buna. Spune-I ca esti intr-o perioada stresanta sis a fi lasat in pace. Daca si cealalta persoana va intelege si va veti oferi un spatiu reciproc. Poti alege sa discuti cu cealalta persoana despre ce simti, cum simti si te va ajuta sa construiesti o legatura mai profunda. Trebuie sa fim constienti de emotiile noastre si sa le observam fara a le trasfera de la unul la celalalt. Cand suntem capabili sa recunoastem aceste trairi, cel mai cunoscuta metoda de a te linitii, este sa iti pui man ape inima si sa te concentrezi pe bataile inimii si asupra respiratiei pentru aproximativ 2 minute si ascultandu-ti respiratia. Alte tehnici des folosite sunt exercitiile fizice, care sunt partea vitala a sanatatii cardiovasculare si psihologice. De exemplu poti incepe cu 1000 de pasi zilnic si continua sa cresti distanta cu 5000 de pasi, 10.000 de pasi si tot asa. Poti alege sa practice Yoga, poti alege sa faci gimnastica. Orice miscare iti propui sa faci trece-o in agenda, in planificatorul zilnic si tine-te de program. Empatia este abilitatea de a prelua cu precizie emo\u021biile altor oameni \u0219i de a intelege ce se intampla cu adevarat. Chip Conley, defineste emaptia ca pe o ecuatie, o suma dintre COMPASIUNE (pentru sine) + A FI PREZENT (pentru ceilalti)\u201d. Capacitatea de a relationa cu cei din jur poate sa ajute la imbunatatirea urmatoarelor aspecte din viata de zi cu zi: puterea de influenta, comunicarea, managementul conflictului, leadershipul, construirea legaturilor intre oameni, colaborare si cooperare, abilitatile de echipa. Practic putem afirma ca este necesar sa construim si sa mentinem rapport cu ceilalti din jurul nostru, cat mai des posibil, pentru ca numai de noi va depinde de cum se simte celalalt atunci cand se intalneste cu noi.<\/p>\n\n\n\n
Ce este rapport-ul ?<\/strong> Far<\/strong>\u0103<\/strong> „rapport” nu exist<\/strong>\u0103<\/strong> comunicare eficient<\/strong>\u0103<\/strong> Urmarea defini\u0163iei „rapport”-ului este deci, capacitatea de a alege din gama de comportamente pe care o avem la dispozi\u0163ie, pe acela care ne permite cel mai rapid s\u0103 g\u0103sim o baz\u0103 comun\u0103 de \u00een\u0163elegere. Consecin\u0163a este urmatoarea: cu c\u00e2t este mai mare flexibilitatea noastr\u0103 (capacitatea de a ne adapta comportamentul), cu at\u00e2t este mai mare capacitatea noastr\u0103 de a intra \u00een „rapport” cu interlocutorul. Ce trebuie sa faci ?<\/p>\n\n\n\n Regula # 1: Nu mai vorbi, asculta activ !<\/strong><\/p>\n\n\n\n Nu pute\u021bi vorbi \u0219i asculta cu mai multe sarcini. Dac\u0103 vorbe\u0219ti, nu ascul\u021bi. Aceast\u0103 regul\u0103 se aplic\u0103 \u0219i vorbirii din interiorul capului t\u0103u. Dac\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti atent la ceea ce vrei s\u0103 spui, nu asculti ce se spune<\/p>\n\n\n\n Regula # 2: Creaza un spa\u021biu fizic !<\/strong><\/p>\n\n\n\n Crea\u021bi un spa\u021biu fizic. Concentra\u021bi-v\u0103 pe reac\u021bia \u0219i r\u0103spunsul la vorbitor. Crea\u021bi, de asemenea, un spa\u021biu \u00een mintea dvs. pentru ceea ce vorbitorul are de spus. Crea\u021bi un spa\u021biu \u00eentre g\u00e2ndurile voastre. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la ascultare ca la o form\u0103 de medita\u021bie. Lini\u0219te\u0219te-\u021bi mintea \u0219i concentreaz\u0103-\u021bi aten\u021bia asupra ascult\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n Regula # 3: Respecta\u021bi-v\u0103 hot\u0103r\u00e2rile<\/strong><\/p>\n\n\n\n C\u00e2t de des am exprimat cu pasiune o reac\u021bie intestinal\u0103 doar pentru a ne \u00eentoarce \u0219i a regreta ceea ce am spus dup\u0103 ce am auzit mai multe fapte? Permite\u021bi o pauz\u0103 atent\u0103 \u00eentre reac\u021bie, un spa\u021biu \u00een care s\u0103 v\u0103 \u00eentreba\u021bi: \u201eAm \u00eentreaga poveste?\u201d Regula # 2: Crea\u021bi un spa\u021biu<\/p>\n\n\n\n Crea\u021bi un spa\u021biu fizic. Concentra\u021bi-v\u0103 pe reac\u021bia \u0219i r\u0103spunsul la vorbitor. Crea\u021bi, de asemenea, un spa\u021biu \u00een mintea dvs. pentru ceea ce vorbitorul are de spus. Crea\u021bi un spa\u021biu \u00eentre g\u00e2ndurile voastre. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la ascultare ca la o form\u0103 de medita\u021bie. Lini\u0219te\u0219te-\u021bi mintea \u0219i concentreaz\u0103-\u021bi aten\u021bia asupra ascult\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n Regula # 4: Nu eticheta oamenii<\/strong><\/p>\n\n\n\n Oamenii sunt unici. Avem tendin\u021ba de a crea etichete precum Liberal, Dead Head, Wise Guy \u0219i credem c\u0103 \u0219tim ce este \u00een\u0103untru. Dintr-o dat\u0103, credem c\u0103 \u0219tim totul despre cineva, dar nu sunt chiar to\u021bi la fel.<\/p>\n\n\n\n Regula # 5: Deschide-\u021bi mintea<\/strong><\/p>\n\n\n\n De\u0219i este posibil s\u0103 nu sim\u021bim \u00een mod con\u0219tient nevoia de a avea dreptate, avem tendin\u021ba de a avea anumite idei despre realitate \u0219i de a ne sim\u021bi ne\u00eentemeia\u021bi atunci c\u00e2nd sunt amenin\u021ba\u021bi. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd f\u0103r\u0103 temei nu este un lucru r\u0103u. F\u0103r\u0103 ea nu putem deschide noi drumuri sau g\u0103si un punct comun; este \u00een regul\u0103 s\u0103 fii nesigur.<\/p>\n\n\n\n Regula # 6: Concentreaza-te !<\/strong><\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd cineva vorbe\u0219te, concentreaz\u0103-te. Dac\u0103 sunte\u021bi atent, probabil c\u0103 ve\u021bi da semne de concentrare – cum ar fi contactul vizual – f\u0103r\u0103 s\u0103 v\u0103 g\u00e2ndi\u021bi deloc la asta. Mai jos sunt c\u00e2teva dintre modurile \u00een care ar\u0103t\u0103m c\u0103 ascult\u0103m.<\/p>\n\n\n\n Mentine contactul vizual. \u00cen SUA, a nu face contact vizual are conota\u021bia cuiva care nu este de \u00eencredere. Dar realizeaz\u0103, de asemenea, c\u0103 contactul vizual constant \u00een unele culturi este considerat nepoliticos sau agresiv.<\/p>\n\n\n\n Oferi\u021bi indicii non-verbale. Nod, apleac\u0103-te spre vorbitor, ia-\u021bi atitudinea general\u0103 a cuiva care este interesat.<\/p>\n\n\n\n \u00cencuraja\u021bi vorbitorul s\u0103 continue. Mai ales la telefon, dac\u0103 nu auzi niciun r\u0103spuns, sim\u021bi c\u0103 nimeni nu ascult\u0103.<\/p>\n\n\n\n Nu fi un p\u0103c\u0103litor verbal. Un infractor verbal este cel care \u00eentrerupe sau termin\u0103 frazele vorbitorului.<\/p>\n\n\n\n Pune\u021bi \u00eentreb\u0103ri deschise. \u00centreb\u0103rile deschise \u00eencurajeaz\u0103 vorbitorul. Ele ob\u021bin un r\u0103spuns mai detaliat dec\u00e2t \u00eentreb\u0103rile \u00eenchise. \u201eCe\u201d \u0219i \u201eDe ce\u201d sunt de obicei utile \u00eencep s\u0103 deschid\u0103 \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n Rezuma. Rezumarea este adesea util\u0103, mai ales dac\u0103 a\u021bi avut o ne\u00een\u021belegere, nu sunte\u021bi siguri de a\u0219tept\u0103ri sau tocmai a\u021bi ajuns la un acord. Asigura\u021bi-v\u0103 c\u0103 toat\u0103 lumea vine cu aceea\u0219i idee.<\/p>\n\n\n\n Regula # 7: Vizualiza\u021bi<\/strong><\/p>\n\n\n\n Vizualizarea este o tehnic\u0103 care poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi ascultarea: o imagine valoreaz\u0103 o mie de cuvinte. O modalitate de a utiliza vizualizarea este de a vizualiza ceea ce vi se spune. Unii oameni sunt mai vizuali dec\u00e2t al\u021bii. Dac\u0103 vizualizarea este mai mult o corvoad\u0103 dec\u00e2t un ajutor, este posibil s\u0103 nu fi\u021bi o persoan\u0103 vizual\u0103. Dar orice lucru nou necesit\u0103 o anumit\u0103 ajustare \u0219i ar putea face c\u00e2teva \u00eencerc\u0103ri \u00eenainte de a se sim\u021bi natural.<\/p>\n\n\n\n Regula # 8: Aminti\u021bi-v\u0103 numele<\/strong><\/p>\n\n\n\n Primul pas \u00een amintirea numelor este de a decide c\u0103 acestea sunt importante de re\u021binut. Asculta\u021bi c\u00e2nd vi se spune despre cineva \u00eenainte de prezent\u0103ri. Repeta\u021bi numele c\u00e2nd sunte\u021bi introdus. Crea\u021bi asocia\u021bii pentru a v\u0103 aminti numele.<\/p>\n\n\n\n Regula # 9: \u00centrebare<\/strong><\/p>\n\n\n\n Intrarea \u00eentr-o situa\u021bie de ascultare cu \u00eentreb\u0103ri \u00een minte v\u0103 va ajuta s\u0103 v\u0103 aminti\u021bi \u0219i, adesea, s\u0103 introduce\u021bi informa\u021biile \u00een cadrul cuno\u0219tin\u021belor tale existente. Asculta\u021bi limbajul corpului \u0219i fi\u021bi rapid s\u0103 clarifica\u021bi ipotezele dac\u0103 nu sunte\u021bi sigur sau primi\u021bi un mesaj negativ. Observa. Asculta. Intreaba.<\/p>\n\n\n\n Regula # 10: Fi\u021bi con\u0219tien\u021bi<\/strong><\/p>\n\n\n\n Trebuie s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de vorbitor, con\u0219tien\u021bi de indicii verbali \u0219i non-verbali \u0219i con\u0219tien\u021bi de propriile noastre for\u021be \u0219i provoc\u0103ri de ascultare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O prim\u0103 defini\u0163ie a „rapport”-ului ar fi deci: capacitatea de a intra \u00een sintonie cu interlocutorul, astfel \u00eencat s\u0103 respect\u0103m sistemul de credin\u0163e \u015fi valori \u015fi s\u0103 utiliz\u0103m o comunicare verbal\u0103 \u015fi non-verbal\u0103 care s\u0103 ne permit\u0103 s\u0103 fim \u00een\u0163ele\u015fi. Imitarea (sau mai bine zis, oglindirea) pozi\u0163iei corpului interlocutorului, cu o tehnic\u0103 potrivit\u0103, induce imediat o senza\u0163ie de afinitate pe care persoana o percepe \u015fi pe care nici ea \u00eens\u0103\u015fi nu \u015ftie s\u0103 o explice. Ceea ce este important de \u00een\u0163eles acum este c\u0103 noi deja avem, instinctiv, capacitatea de a stabili un „rapport” \u015fi de a ne modifica comportamentul \u00een acest scop, f\u0103r\u0103 a ne sim\u0163i, cu toate acestea, ipocri\u0163i sau priva\u0163i de individualitatea noastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n
S\u0103 mergem mai departe. Far\u0103 \u00eendoial\u0103, v-a\u0163i dat seama c\u0103 \u00een unele situa\u0163ii este mai u\u015for dec\u00e2t \u00een altele \u015fi aceasta av\u00e2nd \u00een vedere propriile dumneavoastra experien\u0163e: poate c\u0103 v-a\u0163i sim\u0163i \u00een largul dumneavoastra cu un preot \u015fi nu cu un copil, poate c\u0103 a\u0163i \u015fti cum s\u0103 trata\u0163i un general dar v\u0103 sim\u0163i\u0163i jenat c\u00e2nd ave\u0163i de-a face cu o fat\u0103.<\/p>\n\n\n\n