Acuitate senzorială | Procesul prin care învăţăm să facem distincţii de fineţe legate de informaţiile despre lume recoltate cu ajutorul simţurilor. |
Analogic | Care variază continuu între anumite limite. |
Ancorare | Proces prin care un stimul sau o reprezentare este conectat cu un stimul care declanşează un răspuns sau o stare. |
Asociat | A fi în interiorul unei experienţe, a vedea cu ochii tăi şi a experimenta cu toate simţurile. |
Auditiv | Legat de sensibilitatea auditivă. |
Cadru (frame) | Stabilirea unui context de gândire sau a unui mod de percepţie asupra unor părţi ale realităţii. |
Calibrare | Recunoaşterea stărilor celorlalţi pe baza semnelor nonverbale. |
Capacitate | Strategie adecvată pentru îndeplinirea unei sarcini. |
Chunking | Schimbarea percepţiei prin schimbarea nivelului logic în sens ascendent sau descendent (generalizare sau particularizare). |
Comportament | Orice activitate în care ne angajăm, inclusiv procesele de gândire. |
Conectare cu viitorul | Repetare mentală anticipativă a unui rezultat pentru a ne asigura un anumit comportament într-o situaţie viitoare. O formă de autoprogramare. |
Conştient | Orice aflat în sfera conştiinţei momentului prezent. |
Credinţă | Generalizare în raport cu lumea sau cu sine. |
Criteriu | Ceea ce este important pentru o persoană într-un anumit context. |
Criteriu pentru o bună definire | Mod de a gândi şi descrie un rezultat care-l face posibil de atins şi verificabil. Stau la baza unei bune definiri a obiectivelor sau rezultatelor vizate. |
Congruenţă | Stare de acord intern, unificare, în care toate elementele interne ale unei experienţe conlucrează în vederea atingerii unui scop. |
Cuantificator universal | Una dintre categoriile modelului Meta, termen lingvistic ce desemnează cuvinte precum „toţi”, „întotdeauna”, „niciodată”, care nu admit existenţa excepţiilor. |
Descriere cu bază senzorială | Informaţie care este nemijlocit observabilă şi verificabilă cu ajutorul simţurilor. |
Descriere multiplă | Procesul descrierii unei aceleiaşi părţi a realităţii din diferite puncte de vedere. |
Descriere triplă | Procesul prin care percepem aceeaşi experienţă din cele trei poziţii perceptive (A,B,C). |
Digital | Alternanţă între două stări diferite, de exemplu întrerupătorul care poate fi pe poziţia OPRIT sau PORNIT. |
Disociat | Văzut, auzit din exterior, nu din interiorul propriei experienţe. |
Distorsiune | Proces prin care un aspect este reprezentat fără acurateţe în experienţa internă. |
Downtime | Stare de uşoară transă, în care atenţia este orientată către procesele interne: senzaţii, gânduri, emoţii. |
Ecologie | Preocupare pentru relaţia generală dintre fiinţă şi mediul ei. Referirea se poate face şi la ecologia internă: preocuparea pentru relaţiile dintre o persoană şi propriile-i gânduri, strategii, comportamente, capacităţi, valori şi credinţe. Echilibrul dinamic al elementelor dintr-un sistem |
Echivalenţă complexă | Pattern prin care două judecăţi sau afirmaţii sunt privite ca semnificând acelaşi lucru. |
Elicitare (elicitation) | Evocarea unei stări a interlocutorului cu ajutorul propriului comportament. |
Filtru perceptiv | Experienţele, ideile, credinţele şi cuvintele care ne configurează modelul despre lume, ne mediază contactul cu realitatea. |
Fiziologic | Legat de componenta fiziologică a unei experienţe sau persoane. |
Generalizare | Proces prin care o experienţă este privită ca reprezentativă pentru o întreagă clasă de experienţe |
Gustativ | Care este legat de sensibilitatea gustativă. |
Hartă a realităţii | Model despre lume. Fiecare persoană dispune de o reprezentare unică despre lume, construită pe baza percepţiilor şi experienţelor personale. |
Identitate | Imaginea sau conceptul despre sine. Cine crezi că eşti. Totalitatea propriei fiinţe. |
Incongruenţă | Stare de conflict intern exprimată la nivelul comportamentului persoanei. Referirea se face la comportamentul care indică un conflict intern. |
Inconştient | Orice nu se află în conştiinţa momentului prezent. |
Indicator de acces | Mod în care ne acordăm (pregătim) corporal prin mişcări oculare, postură, gesturi pentru a gândi într-un mod anume. |
Indicatori de acces vizuali | Mişcări ale globilor oculari în anumite direcţii şi care indică o gândire într-o anumită formă: vizuală, auditivă, kinestezică. |
Intenţie | Scopul, rezultatul dorit al unei acţiuni. |
Kinestezic | Ceea ce este legat de senzaţiile corporale interne sau de sensibilitatea tactilă. |
Lead system | Sistem reprezentaţional cu ajutorul căruia accesăm informaţii din memorie pentru a le aduce la nivelul conştiinţei. |
Leading (ghidare) | Schimbarea propriului comportament în aşa fel încât interlocutorul să urmeze această schimbare. Presupune existenţa unui raport rezonant între cei doi interlocutori. |
Linia timpului | Modul în care stocăm imagini, sunete şi senzaţii despre trecut, prezent şi viitor. |
Meta | Ceva plasat la un alt nivel logic(psihologic). Derivat din greacă, unde semnifică dincolo de. |
Metacogniţie | A şti despre a şti, a dispune de o abilitate şi de cunoştinţele necesare pentru a o explica. |
Metaforă | Comunicare indirectă prin intermediul unei povestiri sau a unei figuri de stil care implică o comparaţie. |
Metaprogram | Filtre habituale şi sistematice pe care le utilizăm în experienţele noastre. |
Model | O descriere practică a felului în care funcţionează ceva, destinată a fi utilizată în practică. |
Modelare | Procesul prin care surprindem secvenţele de gândire şi comportament desfăşurate de cineva pentru a realiza o sarcină. Baza pentru învăţarea accelerată. |
Modelul Meta | Model pentru identificarea patternurilor de limbaj prin care se modifică înţelesurile în comunicare. Conţine operaţiile pe care se bazează aceste transformări şi întrebări specifice menite a clarifica limbajul interlocutorului. |
Modelul Milton | Inversul modelului Meta, utilizează formule de limbaj vagi şi metaforice pentru a realiza acordul subtil cu experienţa interlocutorului şi pentru ane adresa inconştientului acestuia. |
Nivel logic | Ceva se află la un nivel logic înalt dacă include altceva plasat la un nivel inferior. |
Nivele Neurologice (psihologice) | Nivele logice diferite ale experienţei: mediu, comportament, capacităţi, credinţe, identitate şi spiritual. |
Nominalizare | Termen lingvistic ce se referă la procesul transformării unui verb într-un substantiv abstract şi la substantivul astfel rezultat. |
Noul cod | O descriere a NLP cu originea in cartea „Turtles all the way down” a lui Grinder şi Judith DeLozier. |
Oglindire (reflectare) | Rezonanţa precisă cu unele aspecte vizibile ale comportamentului interlocutorului. |
Olfactiv | Legat de sensibilitatea olfactivă. |
Operator modal al necesităţii | Termen lingvistic ce face referire la reguli. |
Operator modal al posibilităţii | Termen lingvistic pentru cuvinte ce denotă ceea ce este considerat posibil. |
Pacing | Obţinerea şi menţinerea unui raport de rezonanţă cu o persoană prin acordarea la modelul despre lume al acesteia. |
Părţi | Sub-personalităţi construite în jurul unor scopuri, intenţii şi motivaţii diferite, uneori conflictuale. |
Postulat conversaţional | Formă de limbaj utilizată în hipnoterapie, întrebare interpretată drept comandă de către client. |
Poziţie perceptivă | Punctul de vedere de care suntem conştienţi şi din care privim la un moment dat. Poate fi al propriei persoane (A-prima poziţie), al altcuiva (B-a doua poziţie) sau al unui observator neimplicat (C-a treia poziţie). |
Predicat | Cuvânt cu bază senzorială care indică utilizarea unui anume sistem reprezentational. |
Presupoziţie | Idee sau judecată ce trebuie acceptată ca atare pentru a da sens comunicării. |
Raport (rapport de rezonanţă) | Procesul de stabilire şi menţinere a unei relaţii de încredere mutuală şi înţelegere între două persoane şi abilitatea de a obţine răspunsuri relevante de la interlocutor. |
Redefinire (reframing) | Schimbarea cadrului de referinţă în care este privită o situaţie, experienţă sau judecată, astfel încât să capete un alt sens. |
Redefinnirea contextului | Schimbarea sensului acordat unei experienţe sau stări de lucruri prin schimbarea contextului în care este plasată aceasta. |
Redefinirea conţinutului | Schimbarea sensului acordat unei experienţe sau stări de lucruri prin focalizarea asupra altor elemente ale conţinutului acesteia. |
Reflectare (oglindire) încrucişată | Simultaneitatea între limbajul corporal al unei persoane şi o altă mişcare sau parte a corpului a interlocutorului. |
Reformulare | A sintetiza sau face un sumar utilizând cuvintele cheie sau tonalitatea vocii interlocutorului. |
Reprezentare | Modalitate de codare şi stocare a informaţiilor cu bază senzorială. |
Reprezentări interne | Patternuri informaţionale pe care le creăm şi le stocăm în minte sub forma unor combinaţii imagistice, sonore, kinestezice, tactile, olfactive şi gustative. |
Resursă | Orice poate fi pus în slujba atingerii unui rezultat sau scop: trăiri corporale, fiziologie, stări emoţionale, gânduri, strategii, experienţe, oameni, evenimente. |
Rezonanţă | Adoptarea unor părţi ale comportamentului interlocutorului cu scopul de a stabili un raport de rezonanţă, o relaţie de încredere. |
Rezultat vizat | Un rezultat vizat descris precis în termeni senzoriali care întruneşte criteriile unei bune definiri. |
Sinestezie | Conexiune imediată şi inconştientă între două simţuri. |
Sistem preferat (primar) | Sistem reprezentational utilizat în mod preferenţial de o persoană pentru a gândi conştient şi pentru a-şi organiza experienţa. |
Sistem reprezentational | Modul în care codăm informaţiile cu ajutorul celor 5 tipuri de procese senzoriale. |
Structură profundă | Forma lingvistică completă a unei afirmaţii, din care derivă structura de suprafaţă |
Stare | Ansamblul trăirilor unei persoane într-un anumit moment. |
Stare resursă | Ansamblul manifestărilor unei persoane atunci când poate face faţă unei situaţii sau atinge un scop. |
Strategie | Succesiune, secvenţă de gândire şi comportament pusă în joc pentru a obţine un rezultat vizat. |
Structură de suprafaţă | Termen lingvistic pentru comunicarea orală sau scrisă derivată din omisiuni (ştergeri), distorsiuni şi generalizări din structura profundă. |
Submodalitate | Distincţie de fineţe în cadrul unui sistem reprezentaţional, calitate a reprezentărilor interne, cea mai mică unitate de gândire. |
Substantiv nespecificat | Substantive care nu specifică la cine sau la ce se referă. |
Suprapunere (overlap) | Utilizarea unui sistem reprezentaţional pentru a accesa date despre altul, de exemplu a vizualiza o scenă, proces urmat de conştientizarea sunetelor care o însoţesc. |
Ştergere (omisiune) | Lipsa unei secvenţe de experienţă dintr-o relatare sau din gândirea unei persoane. |
Transă | Stare modificată a conştiinţei în care atenţia este focalizată asupra unui număr redus de stimuli interni. |
Uptime | Stare în care atenţia şi simţurile sunt orientate către exterior. |
Valoare | Ceea ce este realmente important pentru o persoană. |
Verb nespecificat | Verb de lângă care lipseşte adverbul, care nu precizează cum este desfăşurată o acţiune. Procesul descris este neclar. |
Vizual | Legat de sensibilitatea vizuală. |
Vizualizare | Procesul prin care persoana vede imagini (eventual cu caracter dinamic) în minte. |